Astăzi (ieri de fapt) mi-am dat demisia. Pardon (juristul din mine comentează în background), am depus cererea de încetare a contractului de muncă cu acordul părţilor. Aşa.
Ultima mea zi în această minunată firmă în care lucrez de aproape 8 ani (nu e ironic, chiar consider că e minunată, în mare) va fi pe 14 martie. Cum ar veni, primăvara vine cu job nou. E un job pe care îl caut de multă vreme. Mi-aş fi dorit să fie în S., dar lucrurile nu se aranjează întotdeauna aşa cum vrem şi e momentul să mă gândesc la mine, nu la companie, proiect, client, echipă, oamenii pe care i-am cunoscut de-a lungul anilor. Now it's my time.
O să fac quality management, aşa cum îmi doresc de cel puţin 4 ani. Full time quality management, cu audituri nu doar o dată pe an, cu scriere şi implementare de proceduri, într-o firmă cu muuulte acreditări, nu doar good old ISO 9001, pe care îl are toată lumea acum şi care e deja oarecum depăşit. Cu implementare de CMMI. Cu o grămadă de responsabilităţi, multe chestii noi, o grămadă de lucruri de învăţat.
Va fi fascinant şi abia aştept. Pe de altă parte, însă, a început deja marea nostalgie. Îmi place să-i zic aşa, e ca un titlu de film. O să-mi fie dor de echipa mea, pe care am construit-o de la zero. De proiectul pe care l-am lansat, de client, care e cel mai tare ever. De oameni. De locul călduţ în care eram acasă. Poate şi de partea de people management, pe care nu o iubesc neapărat atât de mult. Tare dor.
Dar câteodată omul trebuie să iasă din comfort zone. Sunt absolut convinsă de asta. Nu e bine să stai foarte mult timp blocat în aceleaşi lucruri, pe care le faci poate foarte bine, dar care au devenit rutină şi nu îţi mai aduc nimic in terms of satisfaction. Câteodată e bine să mai şi rişti. So, va fi bine. Şi mai am aproape 2 luni să mă obişnuiesc cu ideea.
Baftă mie, zic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu